eclipsă de inimă plină

îţi ştiam toate gândurile, toate mişcările, toate uitările, toate perechile de jeanşi, cămăşile bleu, perechile de căşti, privirile somnoroase şi gurile de cafea băute din cana mea, pe furiş, până când, într-o dimineaţă, având toate astea în minte, am uitat să fixez ceasul. aşa, m-am trezit prinsă într-un cadran nocturn, când afară ar fi trebuit să troneze un soare cu dinţi, fără cafea şi cu o listă lungă de notiţe ce nu mi-au folosit la nimic.